sâmbătă, 12 mai 2018

întind palmele

Ce pot dărui acestei zile superbe?
Mi-a deschis pleoapele cu un zâmbet ștrengar și jucăuș; mi-a cântat la urechi cu emoționante triluri de împerechere; mi-a adus prieteniile aproape să mă bucure de neuitare, de optimism; mi-ai adus sărutul celui drag; mi-a dat putere să merg înainte.
Ce pot eu să-i dăruiesc? Azi mi-am amintit de ea, altminteri, zilele trec fără să le dau binețe, fără să le adorm, fără să le admir, fără să le aduc cu drag în pragul meu; ele vin, stau puțin cu mine și apoi trec, socotite ca atare sau nesocotite de viața mea. Unde se duc? Se preling în nopți pe care nimeni nu le calculează? Mereu altele, mereu binefăcătoare, mereu strategic adaptate schimbărilor și timpurilor ce trec și ele peste mine.....
Mă pierd în tine zi binecuvântată așteptându-te și mâine!
Un dar se oferă cu ambele palme întinse, chiar de-i vorba de o coajă de pită; așa mă voi dărui și eu ție, cu palmele întinse spre mâine!

Fotografia postată de Claudia Subotin.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu