Vin de departe, după o periadă în care am ţinut mai multe jurnale, la fel de dragi toate. Unul mi-a fost tare drag, am întâlnit oameni cu un suflet cald şi bun şi nu i-am uitat şi nu-i voi uita. De ce am renunţat ? Cred că am scris acolo tot ceea ce a trebuit să scriu; am făcut tot ceea ce trebuia să fac; am dat ajutorul care trebuia să-l dau şi am primit ceea ce în realitate foarte rar se întâmplă să primeşti - amiciţii curate. Cu unii dintre ei mai păstrez legătura, alţii s-au schimbat, alţii m-au uitat - exact ca-n viaţă. Acum, aici, sunt tot eu; mă bucur de puţină linişte, de puţină actualitate, de "necunoaştere", de mine şi ale mele. Nu ştiu dacă pe viitor voi mai da un semn, nu ştiu dacă eu nu mă voi schimba (sper să nu în rău..); tot ce ştiu este că iubesc să scriu despre ceea ce simt în momentul respectiv. Nu caut prezenţe bănuite, nu caut comentarii, nu vreau steluţe; deocamdată vreau să fiu doar eu şi cu mine; să mă apropii de departe....
..............................................
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu