...fără prea multe cuvinte, fără legătură cu romanul de succes ori cu filmul pe măsură, fără a lua în considerare că-i o simplă legendă.....
Pur şi simplu mintea mea a refuzat să deruleze imaginea ultimă, am refuzat să-mi închid pleoapele, am încetat să mai respir. Plângând, am adormit, târziu, spre dimineaţă. Nici în zori gândul nu m-a părăsit, iar întrebarea încă aşteaptă răspuns."De ce nu pot cânta cel mai frumos tril din viaţa mea, şi-apoi să mor, cu fericirea că toată lumea îl ascultă şi Dumnezeu zâmbeşte, deci, nimeni nu mai plânge...."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu